Podemos – Brațul lui Chavez în Spania

    Print Friendly, PDF & Email

    În timp ce în mai toată Europa au ieşit în faţă formaţiunile populiste din zona dreptei, în Spania surpriza alegerilor europarlamentare s-a numit Podemos, radicali de stânga, despre care fostul premier socialist Felipe Gonzales spunea: „Ar fi o catastrofă să aibă succes o alternativă bolivariană, cu utopii regresive” (1)

    Podemos s-a născut din fosta mişcare a Indignaţilor, care în urmă cu câţiva ani protesta zi şi noapte pe străzile a zeci de oraşe spaniole, respingând sistemul politic în întregul său.

    Şeful mişcării este Pablo Iglesias, are 36 de ani şi este profesor de ştiinţe politice la Madrid. Una dintre condiţiile pe care le-a pus pentru a fi liderul Podemos a fost colaborarea cu câteva grupări, printre care se numără Stânga Unită – alianţă dominată de Partidul Comunist Spaniol, parte a Stângii Europene, noua internaţională marxist-leninistă – şi Candidaţii Unităţii Populare – formaţiune catalană declarat anticapitalistă. Iglesias ar fi încercat să aducă astfel laolaltă partidele de extrema stânga şi pe cele naţionaliste independentiste, existente în diferitele comunităţi autonome ale Spaniei. Chiar în 2014 a participat la Sevilla la o reuniune sub numele „Andaluzia nu e Spania”. (2)

    În jurul lui Iglesias sunt recunoscute personaje adepte ale chavismului, iar organizaţii la ale căror reuniuni a participat sau cu care are legături ar fi primit finanţări de la Chavez şi de la Maduro. (3) Iglesias a negat că ar fi beneficiat de aceste fonduri. El nu respinge însă conexiunile, cel puțin ideologice, cu chavismul. În comunicatul de după alegerile europene. Podemos se numea „adeptă a noului socialism din ţări ca Venezuela”. (4) Pentru un alt lider şi membru fondator al mişcării, „reuşitele din anii 80, 90 ale unor ţări socialiste din America Latină trebuie urmate şi de Spania”.

    În urmă cu mai mulţi ani, şeful Podemos a făcut parte din partidul troţkist Stânga Anticapitalistă, iar mai târziu a fost consilier al vicepreşedintelui Boliviei. Recent s-a scris că o membră a acestei formațiuni a stabilit etapele lansării unei noi mișcări politice, conduse de Iglesias, cu referire la Podemos (5). Deşi prin discursul de „indignat”, în 2011, îi respingea deopotrivă pe socialişti şi pe populari, în 2008, în teza sa de doctorat, îl numea pe Zapatero, premierul socialist de atunci, „un progresist de nivel mondial”.(6)

    Conform sondajelor, Podemos ar fi devenit la ora actuală a treia forţă politică a Spaniei, cu 15% din voturi, la 7-8 procente în urma socialiştilor şi la 17-18 după populari. Alături de comuniştii din Stânga Unită, formațiunea lui Iglesias i-ar egala pe socialişti. (7)

    Dar odată căpătată această poziţie, braţul politic al Indignaţilor pare să fi renunţat la dorinţa de a face alianţe, în principal cu Stânga Unită, declarând public despre politicienii acesteia că au „o obsesie de a apărea alături de Podemos”(8). În fapt, scrie presa spaniolă, foştii tovarăşi s-ar lupta pentru a se impune ca lideri ai protestelor antimonarhiste din Spania, înteţite odată cu abdicarea regelui Juan Carlos. Alţii recunosc în modul de acţiune al lui Iglesias şi metehne troţkiste: lovim împreună, dar fiecare merge pe drumul său.

    Indignaţii au apărut după şapte de ani guvernare socialistă, când Spania era în pragul colapsului şi a ajuns la cel mai mare nivel al şomajului de după al doilea război mondial. Ei nu au condamnat guvernările Zapatero, ci întregul sistem politic, pe care l-a numit „castă politică”, diferită de cea a protestatarilor. Prin urmare, dintr-o mişcare de stradă eterogenă, o răbufnire de nemulţumiri sociale apărute în urma guvernării de stânga, şi-a făcut loc pe scena politică spaniolă o grupare a stângii radicale, anticapitaliste, care are ca model socialismul lui Chavez şi care are punţi de legătură cu mişcările secesioniste basce, catalane, andaluze sau galiciene.
    În același timp, mesajele lui Iglesias conțin elemente de discurs ale dreptei populiste. El spune că prima măsură pe care ar lua-o dacă ar ajunge la putere ar fi interzicerea evacuărilor din locuințe, pentru cei care nu-și plătesc ratele, că va lupta ca Spania să nu mai fie colonie germană și să iasă de sub controlul Troicii – FMI, Banca Centrală Europeană și Comisia Europeană. (9)

    Surse:
     (1) http://politica.elpais.com/politica/2014/05/28/actualidad/1401306436_549807.html
     (2) http://www.publico.es/politica/496409/sanchez-gordillo-es-reelegido-como-portavoz-nacional-del-cut-bai
     (3) http://politica.elpais.com/politica/2014/06/17/actualidad/1403039351_862188.html
     (4) http://www.diariolasamericas.com/mundo/movimiento-chavista-espana.html
     (5) http://www.eldiario.es/politica/nacimiento-Podemos-candidatura-Pablo-Iglesias_0_220478302.html
     (6) http://blogdelviejotopo.blogspot.de/2014/03/el-baul-de-la-memoria-cuando-zapatero.html
     (7) http://www.elperiodico.com/es/noticias/politica/podemos-sondeo-gesop-escanos-congreso-3294073#
     (8) http://www.elconfidencialdigital.com/politica/Podemos-distancias-izquierda-veteranos-IU_0_2289371058.html
     (9) http://www.bbc.com/news/blogs-eu-27579898


    În curând: mondorama.info

    The following two tabs change content below.

    Lasă un comentariu

    Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.