Uniunea Europeană Austeră

    Print Friendly, PDF & Email

    Lumea traversează o perioadă economică dificilă. Nici Uniunea Europeană nu este străină de dificultăţile şi incertitudinile cu care se confruntă o mare parte a cetăţenilor din diverse ţări europene. De aceea s-a hotărât să strângă cureaua.

    Joi 3 martie parlamentarii UE şi-au aprobat o creştere a indemnizaţiei lunare pentru cheltuieli administrative. Această indemnizaţie, în prezent de €19,709 lunar, va creşte cu încă €1,500 lunar. Aşa cum bine a observat europarlamentarul german Ingeborg Grassle: „Nu pot să mă achit de sarcinile mele politice sau de control dacă nu beneficiez de un număr sporit de asistenţi.” Doamna Grassle face parte din majoritatea socialistă şi de centru-dreapta care a votat această măsură, justificată prin creşterea volumului de muncă după adoptarea Tratatului de la Lisabona din decembrie 2009. Traducere: în eurospeak centru-dreapta este trotuarul care se deschide după prima la stânga.

    În orice caz, realitatea este că sarcinili trasate celor 736 de eurodeputaţi au crescut considerabil după Lisabona. Compensaţia, după buget. Trei luni de vacanţă pe an, $5.000 anual pentru decontat călătorii în interes personal, $9.000 anual pentru cursuri de limbi străine şi folosire a calculatorului, supliment de €300 pentru fiecare zi în care este semnată condica de prezenţă la Bruxelles sau Strassbourg, un salariu anual de €95.482. Brut. Impozitul pe venit, datorită influenţei laissez-faire a centru-drepţilor, este de 22%. Vreau să ştiu în care ţară Occidentală un venit personal de peste 95 mii de euro este impozitat la rata de 22%. Dar asta contează prea puţin. Mai bine ne bucurăm de faptul că principiile capitaliste de creştere sunt respectate la calcularea ştatului de plată al euro-copleşiţilor de sarcini.

    Alt personaj copleşit este baroneasa Catherine Ashton, Înaltul Comisar pentru afaceri externe al Uniunii Europene. Lady Ashton este reprezentativă pentru (supra)organismul pe care îl reprezintă. În cariera politică nu s-a întâlnit niciodată cu electoratul. A fost numită în toate funcţiile pe care le-a ocupat de-a lungul timpului, de la poziţiile administrative în trei ministere laburiste şi până la scaunul din Camera Lorzilor. Nu cunoaşte limbi străine, iar interesul faţă de postul pe care îl ocupă în prezent este descris succint de ziarista Agnès Poirier: „Se pare că baroneasa laburistă petrece mai mult timp pe trenul de navetă spre Londra în loc de biroul ei, unde nimeni nu răspunde la telefon după ora 20”. Experienţa ei în diplomaţie, drept internaţional, relaţii internaţionale, relaţii comerciale sau alt domeniu tangenţial cu „afacerile externe” este practic zero. Persoane din anturajul ei s-au plâns de faptul că „vorbeşte numai în generalităţi”, iar miniştrii unor ţări europene au criticat-o pentru lipsa la apel cu ocazia întrunirii la nivel înalt de la Majorca pe probleme de apărare şi securitate. Lady Ashton a dat vina pe resursele insuficiente la îndemână, în special un mijloc de transport adecvat cum ar fi un avion personal.

    Resursele disponibile includ, bineînţeles, personal cu specializări în diplomaţie, relaţii economice şi juridice, dar şi un departament de comunicaţii format din patru profesionişti de imagine (doi purtători de cuvânt, un consilier pentru relaţiile cu presa şi un director pentru comunicaţii strategice), acces gratuit la reţeaua de comunicaţii de o mie de persoane a Comisiei Europene şi un buget total anual de £400 milioane. Ceea ce lipsea – insuficientul care gripa activitatea baronesei – era o cireaşă de £8.5 milioane, alocată recent pentru poleirea mediatică a afacerilor externe ale UE. Această sumă adiţională va fi folosită pentru plata unor contracte cu firme de relaţii publice în scopul realizării de materiale video „care să ilustreze pentru public importanţa crescândă a rolului UE de actor global în construirea păcii şi de gestionare a situaţiilor de criză”. Nu au fost uitate nici activităţile diplomatice de calibru VIP. Sume suficiente sunt rezervate pentru „sprijinirea activităţilor în reţea”: cine şi dejunuri impecabile cu „trei feluri de mâncare, vin, serviciu de ospătar” şi recepţii diplomatice în coadă de cocktail şi „şampanie cu specialităţi culinare apetisante”.

    E momentul să lămuresc o aparentă disonanţă cognitivă. Cureaua Uniunii Europene e strânsă pe talia dumneavoastră, iar la cingătoare vine cu un iDeputat preîncărcat cu eBezele pregătite de profesioniştii comunicării cu externii.

    Supliment:

    Vinerea, parlamentarul european începe lucrul la 6:45 trecute fix

    3 gânduri despre “Uniunea Europeană Austeră

    1. Ashton cere exact acelasi lucru ca si Pelosi, un avion privat. Democrata care ne spunea cum liberalii au pierdut alegerile pentru Congres in 2010, din cauza lui Bush, a cerut un avion privat imediat ce a devenit presedintele Camerei Reprezentantilor. Erau niste titluri foarte dragute atunci, de genul „Air Force Pelosi One”.
      Emil, apropo de vineri. Programul europarlamentarilor romani e urmatorul: luni dimineata avion catre Bruxelles, joi seara avion catre Bucuresti 🙂 Au aproape 3 zile jumate de munca 🙂

    2. The European Union gives millions in taxpayers’ money to anti-death penalty groups in America

      Why on earth are British taxpayers being forced to fund European Union lobbying for policy campaigns in the United States? Furthermore, why is the EU directly interfering in domestic political debates in America, and so far without Congressional oversight? As the research detailed below demonstrates, the EU’s European Instrument for Democracy and Human Rights (EIDHR) is spending millions of Euros on US-based campaigns against the death penalty. An extraordinary development.
      […]
      This is hugely insulting to the US. After all the European Instrument for Democracy and Human Rights is supposedly dedicated to “enhancing respect for human rights and fundamental freedoms in countries and regions where they are most at risk.”

    Lasă un comentariu

    Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.